Palatul administrativ din Satu Mare, simbolul puterii comuniste din acest judeţ, este opera arhitectului Nicolae Porumbescu, ajutat de sătmăreanul Ludovic Gyüre, fiind construit în perioada 1972-1984 în stilul arhitecturii brutaliste. Este una din cele mai înalte clădiri din România, având 15 etaje, 12.000 de metri pătrați și o înălţime de 97 de metri. A fost considerat primul „zgârie nori” al perioadei ceaușiste.

Directivele PCR au fost trasate foarte clar proiectanţilor, în sensul ca Palatul Administrativ trebuia construit pe malul râului Someş si urma să fie sediul politic şi administrativ al judeţului.

Aşadar, lucrările au început în 1972, pe locul stabilit, dar constructorii s-au confruntat încă de la început cu probleme. Zona în care urma să fie construită clădirea era una nisipoasă și trebuia consolidată.

După ce au fost rezolvate toate aceste probleme, s-a trecut la turnarea fundaţiei. Aceasta s-a încheiat după doi ani de zile. Proiectul a continuat cu ridicarea clădirii propriu-zise, care trebuia să reflecte armonia în care trăiesc pe meleagurile sătmărene etnicii maghiari, germani şi români. Lucru de altfel simbolizat de cele trei turnuri ale palatului.

În anul 1984 s-au încheiat lucrările, iar prima persoana care şi-a ocupat biroul a fost prim-secretarul PCR al judeţului Satu Mare, Maria Bradea. În timpul executării lucrărilor au intervenit câteva modificari, astfel că la cota 66 de metri trebuia construit un amfiteatru cu 400 de locuri, lucru care nu s-a realizat. O altă nerealizare a fost Muzeul PCR, care urma să fie amplasat la ultimul nivel al clădirii.

Specialiştii au declarat că, în cazul în care în anul 1989 nu ar fi existat Revoluţia, atunci acest muzeu ar fi fost cel mai frumos din ţara noastră. Iniţial în proiect era prevăzut ca în vârful Palatului Administrativ, sprijinit de patru grinzi, să existe un clopot. Dar nici acest lucru nu s-a mai realizat tot din cauza căderii regimului comunist. Pentru realizarea gigantului au muncit aproximativ 1000 de persoane, iar costul acestuia se ridica undeva la 54 de miliarde de lei, adică aproximativ trei miliarde de dolari, la cursul BNR din 1985.

Deasupra ultimului etaj există posibilitatea de a admira o superbă panoramă asupra întregului oraș. De aici vezi cum Someșul împarte Satu Mare în două: pe malul drept fiind așezat orașul vechi, iar în stânga se întind cartierele de locuințe Micro. Doar din cauza epocii de tristă amintire în care a fost construit, Palatul Administrativ nu devine brandul orașului.

Cu toate criticile și discuțiile pe care le naște, Palatul Administrativ rămâne un reper pentru județul Satu Mare și o urmă a vremurilor trecute, cu toate sacrificiile făcute.

   Palatul administrativ face parte dintr-un ansamblu arhitectonic cunoscut sub numele de Centrul Nou – Piaţa 25 Octombrie, construit în aceeași perioadă și sub autoritatea aceluiași arhitect. Centrul nou al oraşului a fost construit pe spaţiul aflat între centrul vechi şi malul Someşului.

   Piaţa, în formă de T, cuprinde în prim-plan Sediul politico-administrativ al judeţului Satu Mare. Elementele de decor valorifică tradiţia artei lemnului din Oaş şi Maramureş. Cele trei turnuri ale sale simbolizează frăţia etniilor sătmărene.

   În apropierea Sediului politico-administrativ, se află Casa de Cultură a Sindicatelor, construită în 1984, ce dispune de o sală de spectacole cu 515 locuri, sală de conferinţe cu 250 de locuri şi o sală de colocvii cu 150 de locuri.

Magazinul Universal Someşul îşi oferă produsele spre comercializare la cele 5 nivele, în total pe o suprafaţă de 7500 m².

   Tot în Centrul Nou se găsesc Galeria de Artă, câteva instituţii bancare, bustul lui Corneliu Coposu (realizat de Radu Ciobanu în 1997), precum şi o frumoasă fântână arteziană.

            Mai putem aminti faleza Someşului frumos amenajată pentru promenadă.

În prezent, în clădirea Palatului administrativ își desfășoară activitatea mai multe instituții administrative locale, precum Consiliul Județean Satu Mare sau Primăria municipiului Satu Mare.

Imagini din timpul construcției

        

     

 

Informațiile de mai sus au fost oferite de Claudiu Porumbăcean

Din punct de vedere architectural-istoric

Clădirea are calități indiscutabile: compoziție urbanistică de excepție, unitate stilistică. Obiectele de arhitectură se disting prin volumetria sculpturală a volumelor, prin subtilitatea realizării spațiilor interioare și prin măiestria dozării luminii, caracteristici arhitecturii unice, originale ale lui Nicolae Porumbescu. În cadrul ansamblului Centru Nou, poziția centrală o ocupă Palatul Administrativ, cea mai înaltă construcție din România a acelei perioade, unică și îndrăzneață realizare tehnică și structurală, al cărui corp elansat, în spiritul înaltelor turle ale bisericilor maramureșene, constituie și astăzi un semnal urban de mare forță, un reper identitar autentic al orașului. Clădirea are astfel o valoare arhitecturală incontestabilă, recunoscută la nivel internațional.

Autorul, arhitectul Nicolae Porumbescu, deținător a mai multor Premii ale Uniunii Arhitecților din România, este considerat unul dintre cei mai valoroși arhitecți contemporani ai acestei țări. Opera sa se individualizează prin originalitate, forță, unitate stilistică și coerență, ca expresie autentică a spiritualității românești, ca parte integrantă a celei universale. Centrul Nou din Satu Mare este una dintre cele mai importante realizări de acest fel din România, care a fost încredințat unui singur autor de importanța și capacitatea profesională a arhitectului Nicolae Porumbescu. Ansamblul are calități indiscutabile: compoziție urbanistică de excepție și unitate stilistică. Obiectele de arhitectură se disting prin volumetria sculpturală a volumelor, prin subtilitatea realizării spațiilor interioare și prin măiestria dozării luminii, caracteristicile arhitecturii unice, originale ale lui Nicolae Porumbescu. În cadrul compoziției, poziția centrală o ocupă Palatul Administrativ, cea mai înaltă construcție din România acelei perioade, unică și îndrăzneață realizare tehnică și structurală, al cărui corp elansat, în spiritul înaltelor turle ale bisericilor maramureșene, constituie și astăzi un semnal urban de mare forță, un reper identitar autentic al orașului.

Descriere generală

Din punct de vedere al conformării, clădirea, o construcție cu o arhitectură particulară, este alcătuită din 5 corpuri legate între ele, după cum urmează:

• Corpul T: 28.08m*30.75m, înălțime: 86.55m; S+P+22E
• Corpul O+Ps: 25.17m*43.78m, înălțime: 13.28m; S+P+2E
• Corpul C: 44.64m*23.50, înălțime:11.72m; S+P+2E
• Corpul M: S+P+3E
• Corpul P: S+P+1E

 

Corpurile de clădire sunt separate între ele prin rost, având forme și dimensiuni diferite în plan și cu înâlțimi care variază de la 1 etaj la 22 de etaje. Sistemul constructiv este realizat din diafragme de beton armat. Construcția este edificată pe un amplasament relativ orizontal.

Construcția este utilizată în prezent ca sediu administrativ – birouri și săli de conferință.

Clădirea nu este clădire de patrimoniu (monument istoric).

Corpul T este o clădire turn construită din 3 brațe sau corpuri separate prin rost, cu forme și dimensiuni diferite în plan, dezvoltate pe 12, 14 și 22 de etaje cu o înălțime totală de 86.55m. Configurația în plan a acestui corp este de forma literei T. În zona de intersecție a celor trei brațe cuprinde grupuri sanitare pe sexe și o scară de serviciu pentru fiecare nivel începând de la subsol până la etajul 15. Celelalte două brațe sunt ocupate de birouri începând cu etajul 1 până la etajul 12, respectiv 13.

Corpul O+Ps are subsolul parțial, parter și un etaj. Acesta cuprinde două zone distincte, zona O destinață circulațiilor – holuri și scări și zona Ps care cuprinde birouri, sala de ședințe și o logie. La subsolul zonei O se găsește o sală de protocol cu deschidere către o curte interioară. Zona Ps este susținută de stâlpi masivi de beton, iar parterul liber, după reabilitarea pieței în 2021, a devenit din spațiu pentru parcare, un spațiu pentru pietoni.

Corpul C este compus din subsol, parter și două etaje. Dinspre piață, fiecare nivel al clădirii se retrage cu câte o travee față de nivelul inferior, rezultând astfel o clădire în formă de trepte. La subsol se găsește garaje și boxe pentru autoturisme și grupuri sanitare. Parterul se retrage dinspre piață cu suprafața ocupată de accesul la subsol, iar etajele superioare sunt retrase fiecare împarte. Spațiile cuprinse la parter sunt birouri, sală de ședințe, centrala termică și un hol de expoziții. La fel, etajele 1 și 2 sunt retrase fiecare și sunt ocupate de birouri.

Toate corpurile au subsol mai puțin o parte din corpul O+Ps, unde sub zona Ps nu există subsol și parter. Întreg etajul zonei Ps este susținut pe stâlpi de beton armat. Subsolul este folosit pentru spații tehnice, arhivă și adăpost apărare civilă în cazul corpului T, sală protocol la corpul O, garaj subteran, spațiu tehnic și grupuri sanitare în corpul C.

Stilul arhitectural este brutalism cu elemente tradiționale (preluarea elementelor decorative specifice prelucrării tradiționale a lemnului și transpunerea lor în beton).

Finisaje interioare

În spațiile de birouri, circulații și spații conexe, finisajul la nivelul pereților și al tavanelor este vopsea lavabilă albă, cu mențiunea că în corpul O+Ps birourile au finisaje de calitate superioară, la nivelul tavanelor, corpurile de iluminat sunt ascunse în spatele unui grilaj din lemn decorativ, cu rol de tavan fals. La fel și radiatoarele sunt mascate cu grilaje din lemn de cireș, în aceiași notă, nuanța și culoare cu ușile interioare și mobilierul din încăperi.

În tot ansamblul arhitectural, atât tâmplăriile exterioare, cât și cele interioare au tratamente deosebite și detalii importante la nivelul mânerelor sau a tăbliilor.

La interior există zone de finisaj în spațiile comune, realizate din tencuieli cu textura specifice arhitecturii lui Nicolae Porumbescu, autorul de drept al ansamblului.

Există în zonele centrale și elemente de decor, cu o simbolistică aparte, iar documentarea lor a fost făcută îm mod detaliat într-un inventar fotografic cu elemente valoroase.

Pardoselile sunt realizate din mozaic pe coridoarele în spațiile comune și băi, iar în birouri este parchet de lemn. Tavanele sunt în general albe, în zona holurilor din corpul T, elementele de iluminat sunt încastrate în niște nișe la nivelul tavanului. În corpul C există, tot în zona hourilor centrale, o casetare a tavanelor, din elemente prefabricate, de culoare albă.

Finisajele exterioare sunt cu tencuieli cu texturi specifice arhitecturii lui Nicolae Porumbescu și elemente de decor și simbolistică specifice arhitecturii tradiționale. Pe parcursul existenței clădirii s-au realizat o serie de lucrări de întreținere care au constat în: înlocuirea parțială a tâmplăriei existente cu tâmplărie din aluminiu sau PVC, zugrăveli la interiorul clădirii, etc..

        Tâmplăria exterioară existentă este variată având structură metalică (toc metalic și cercevea din lemn), neasigurând etanșeitatea termică corespunzătoare. O parte din tâmplăria exterioară de la baza clădirii este protejată cu grilaj metalic.

     

Tavanul cu decorațiuni de lemn din sala mică de ședințe, cabinet președinte, secretariat, hol de acces

     

Grilajul de mascare a caloriferelor

     

Ușile pivotante de la demisolul corpului Ops

     

          Ușile de metal

     

     

          Tavanul de la cantină

          Ușile U-11 (hol vicepreședinte)

     

     

 

          Holul are tavan structurat

     

          Elemente decorative și de mobilier valoroase

     

          Placaj lemn, mobilier birou președinte CJ, corp Ops

     

          Mobilier sala de ședințe - corp Ops

          Mobilier și finisaje sala mare cu detalii specifice - corp OP

          INSTALAȚII, ILUMINAT

          Pe coridoarele din Corpul T în plan tavan se regăsesc forme specifice clădirii. Golurile in formă de coadă de rândunică

     

          În Corpul T, pe coridoare vis-a-vis de lifturi există elemente decorative sculptate în perete care nu se acoperă cu corpuri de încălzit.

     

          Informațiile au fost extrase din memoriul tehnic realizat în vederea implementării obiectivului de investiții ″Creșterea eficienței energetice a sediului administrativ al Consiliului Județean Satu Mare″.