Ştiri recente

turistic
gradi1

Pataki Csaba: ”Relațiile sunt vii, trăiesc și în urma lor se nasc proiecte în folosul ambelor comunități.”

2Vineri, 8 martie 2019, la ora 10:00, au debutat lucrările celei de a IX-a ediție a simpozionului internațional ”Relații româno-ucrainiene. Istorie și contemporaneitate”.

Nume sonore precum cele ale lui Nicolae-Miroslav Petreţchi – Deputat în Parlamentul României, Preşedintele Uniunii Ucrainenilor din România, Oleksandr Bankov – Ambasadorul Ucrainei în România, Enikő Katalin Laczikó – Secretar de Stat, Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Prof. dr. Volodymyr Smolanka – Rectorul Universităţii Naţionale din Ujgorod, Prof. dr. Mykola Vehesh – Şeful catedrei de Ştiinţe Politice şi Administraţie Publică, Universitatea Naţională din Ujgorod, Сonf. univ. dr. Dorin Ioan Chira – Prodecanul Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, Dr. Teodor Ardelean – Directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare, Prof. univ. dr. Volodymyr Antofiychuk – Şeful catedrei Literaturii Ucrainene a Universităţii Naţionale din Cernăuţi „Iurii Fedkovici”, doctor Honoris Causa al Universităţii ”Ştefan cel Mare” din Suceava, Dr. Serhiy Hakman – Vicepreşedintele Fondului de Caritate ”Resurse şi Iniţiative Publice” Cernăuţi se află pe lista celor prezenți la Satu Mare pentru trei zile unde urmează a discuta despre arheologie, științe politice, etnologie, administrație publică, limbă, literatură, educație și artă.

Prezență numeroasă s-a putut observa și în rândul autorităților județene și locale sătmărene, invitații fiind întâmpinați de prefectul județului Satu Mare, Darius Filip, președintele Consiliului Județean Satu Mare, Pataki Csaba, vicepreședintele Consiliului Județean Satu Mare, Ioan Rus, viceprimarul municipiului Satu Mare, Adrian Albu, directorul Muzeului Județean Satu Mare, Liviu Marta și alții.

În cuvântul său de salut, președintele Consiliului Județean Satu Mare, Pataki Csaba s-a adresat celor prezenți urându-le bun venit în județul nostru și o ședere cât mai plăcută:  ”Văd mulți istorici în sala, dar trebuie să vă spun că noi, cei din județul Satu Mare, suntem pragmatici, în sensul în care noi știm cel mai repede dacă vecini țării noastre se înțeleg bine sau nu, iar noi, oamenii administrației locale, suntem elementul stimulentul al guvernelor centrale pentru a le convige să se apropie cât mai mult, deoarece, deschiderea se simte cel mai repede în județele de graniță. De cele mai multe ori, nu cerem intervenții care implică eforturi bugetare imense, ci ne ajunge câte o aprobare, căci știm ce avem de făcut. Ne dorim cât mai multe puncte de trecere ale frontierei și ne dorim sudarea relațiilor economice, culturale la nivel inter-regional și respect minorităților și de o parte și de cealaltă a granițelor.”

I-a asigurat pe cei prezenți că în acest sens, face tot ce îi stă în puteri, implicându-se în toate proiectele comune de dezvoltare a regiunilor: ”Județul Satu Mare e prins în cinci feluri de programe de colaborare  transfrontaliere între România-Ungaria, România-Ucraina, România-Ungaria-Ucraina-Slovacia, Strategia Dunării și Euroregiunea Carpatică.  Avem experiență de conlucrare la nivelul administrațiilor cu vecinii și în baza acestor conlucrări s-au născut atât proiecte de infrastructură, cât și așa numitele proiecte soft, menite a sprijini colaborarea directă dintre grupurile țintă. Interesul nostru direct este de a avea legături cât mai strânse. Putem deservi regiunea Transcarpatia cu aeroportul nostru, granița fiind ușor de trecut ca și simplu cetățean sau turist, putând să fim poarta către Europa pentru cei din Ucraina. Din punctul meu de vedere e important să nu fim capătul a ceva, nu suntem ulițe cu sens unic și infundate, care nu au ieșire, ba dimpotrivă trebuie să fim considerați porți în ceea ce privește dezvoltarea. Dacă aceste regiuni de graniță se întăresc economic atunci se întăresc și relatiile dintre state, la nivel general. Avem și probleme care nu se opresc la graniță, probleme comune cum ar fi migrația tinerilor calificați din amândoua regiunile spre vest. Dacă gândim împreună, poate găsim cum să îi reținem, cum să oprim acest fenomen. Sunt de părere că o administrație în interesul cetățeanului, în care cetățeanul simte că este important  pentru județul lui, poate încetini acest fenomen.” Pataki Csaba și-a încheiat prezentarea subliind faptul că între cele doua regiuni: ”Relațiile sunt vii, trăiesc și în urma lor se nasc proiecte în folosul ambelor comunități.”

Simpozionul ”Relaţii româno-ucrainene. Istorie şi contemporaneitate” reprezintă, fără cea mai mică îndoială, un nou pas în studiul complex al relaţiilor istorice, politice şi culturale dintre cele două ţări prietene, un impuls pentru noi realizări ştiinţifice. Fiecare ediţie a acestuia, precum şi editarea volumului omonim aduc noi nume sonore din rândul oamenilor de ştiinţă, teme mai puţin cunoscute, fapte istorice care ieri, încă, reprezentau un mister. Acesta este progresul ştiinţific la care noi toţi trebuie să aspirăm.

Sâmbătă, pe lângă secţiunile ştiinţifice, de la ora 10:00 la bustul lui Taras Şevcenko se vor depune coroane și îi va fi omagiată amintirea poetului naţional al Ucrainei în cadrul Zilelor Taras Şevcenko.

gradi1