Indexrom-cuprins00 Comuna SUPUR

Consiliile locale

          Comuna Supur este asezata în partea de nord-vest a României, in partea de sud-vest a judetului Satu Mare.
           Prin Comuna Supur trece soseaua DN 19A Satu Mare – Zalau; sediul primariei se afla la 47 km de Municipiul Satu Mare.
          Comuna Supur se invecineaza la :
           - nord cu Comuna Acas si Comuna Beltiug,
           - sud Judetul Salaj,
           - sud-est cu Comuna Bogdand,
           - est cu Comuna Socond,
           - vest cu Comuna Sacaseni.
          Comuna Supur are in component urmatoarele sate:
           - DOBRA,
           - GIOROCUTA,
           - HUREZU MARE,
           - RACOVA,
           - SECHERESA,
           - SUPURUL DE JOS,
           - SUPURUL DE SUS.
          Comuna face parte din zona Codru, pe malul drept al râului Crasna.
          Prima menţiune scrisă a localităţii Supuru de Jos datează din 1205 şi se leagă de un proces de vrăjitorie.
           Satul Dobra prima menţiune scrisă datează din 1424, când aparţine familiei Drágfi, şi anume ramurei familiei care are centrul la Beltiug.
           Prima amintire scrisă a satului Giorocuta este făcută în 1205, în Registrul de la Oradea.
           Prima menţiune a localităţii Hurezu Mare datează din 1424.
          Satul Racova in evul mediu aparţine familiei Kemény, iar în 1672 apare în documente ca moşie a ordinului iezuiţilor.
           Satul Sechereşa este satul cel mai recent înfiinţat din comuna prima menţiune documentară datează abia din secolul al XX-lea, mai precis din anul 1940.
          Supuru de Jos şi Supuru de Sus au aceeaşi istorie.
          În secolul al XV-lea, satul este deţinut de familia Drágfi, iar în secolul următor de familia Jakcs.
          Mai târziu, în secolul al XIX-lea, o parte a satului intră în proprietatea familiei Károlyi.
           În perioada huniazilor este menţionată pentru prima dată populaţia românească în această zonă.
          Inchinata - Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril, biserica ortodoxa din Hurezu-Mare a fost ridicata in 1700, pastrand forma bisericilor construite din lemn, cu absida pentagonala.
           Turnul din lemn, deosebit de frumos lucrat, ce incaleca nava, are forma patrulatera.
           Coiful in patru ape are un foişor dispus spre exterior, cu arcuri semicirculare si este sustinut de o galerie iesita in afara cu stilpii sculptati.
          Sageata tumului este zvelta si eleganta, amintind de monumentele de arhitectură ecleziastică din zona Codru.
          (Indrumator bisericesc ..., 1984, p.X. Schematismus Varadinensis …1900, p.233).
          * S-au folosit imagini si text din -Catalogul Arhitecturii religioase din judetul Satu Mare.
           Autori : Imola Kiss - Daniela Balu - * - Editura Muzeului Satmarean - 2000.
           Inchinat Intrarii Maicii Domnului in Biserica, edificiul ecleziastic ortodox din Supuru de Sus a fost construit in 1784, in locul celui din lemn, care s-a dovedit a fi neincapator, ceea ce i-a determinat pe săteni să contribuie inclusiv financiar la ridicarea unei biserici de zid.
           Cladirea a fost construită în perioada anilor 1784–1789, sub influenta stilului baroc reprezentat prin succesiunea ritmica a ferestrelor semicirculare, fatada prevazuta cu doua pinioane, conturate in partea superioara de o liniatura curba; absida si turnul sunt adaugate in 1911.
          Etajul superior al tumului are ferestrele strajuite de pilastri, ce in partea de sus au profilatura mai accentuata.
           Sageata turnului este sub forma de piramida hexagonala, ce se termina printr-o cruce.
          (Sematismul Veneratului Cler ..., 1914, p.214; Stoica, Lazar, 1908, p.276-277).
          * S-au folosit imagini si text din - Catalogul Arhitecturii religioase din judetul Satu Mare.
           Autori : Imola Kiss - Daniela Balu - * - Editura Muzeului Satmarean - 2000.
          După 1989, comuna are o evoluţie descendentă din punct de vedere economic.
          Agricultura începe să fie tot mai mult ocupaţia de bază a localnicilor, deşi calitatea slabă a terenurilor arabile şi dimensiunea lor redusă fac ca această activitate să fie neprofitabilă.
          Obiective de investitii :
           - Schimb de experienţă transfrontalieră în cadul echipelor destinate situaţiilor de urgenţă.
           - Proiect integrat pentru înfiinţarea unui centru de informare, promovare şi marketing turistic.
           - Construire, amenajare, modernizare drumuri de exploataţie agricolă şi de acces (SF şi PT).
           - Se preconizează creare şi amenajare spaţii de joacă pentru copii şi a spaţiilor verzi în Supuru de Jos.
           - Reabilitare drum Supuru de Jos (DN 19A) - Cehu Silvaniei (DJ 108D) [DJ 196] .
           - Construcţie, modernizare baze sportive multifuncţionale.
           - Se preconizează creare şi amenajare spaţii de joacă pentru copii şi a spaţiilor verzi în Dobra.
          Localitatea Supur este infratita cu :
          ASSES - BELGIA
          ORNANS - FRANTA