Indexrom-cuprins00 Comuna SOCOND

Consiliile locale

          Comuna Socond este asezata in sud-estul judetului Satu Mare la o distanta de 40 km de municipiul Satu Mare.
           Cele patru localitati componente ale comunei sunt asezate dispersat in teritoriul administrativ, legatura dintre resedinta de comuna Socond si acestea se face astfel:
          prin D.J. 193 A cu localitatea Hodisa;
           prin D.C. 103 cu localitatea Cuta;
          prin D.J. I93 F cu localitatea Soconzel,
           cu localitatea Stina pe un drum intre Soconzel si Stina, drum din pamant, impracticabil
          - din aceasta cauza legatura cu localitatea Stina se face prin D.N. 19 A si D.J. 196 prin teritoriul comunei invecinate Beltiug.
           Se invecineaza la :
           - nord cu orasul Ardud, comunele Viile Satu Mare, Homoroade,
           - sud cu comuna Bogdand si judetul Maramures,
           - est cu judetul Maramures,
           - vest cu comunele Beltiug si Supur.
          Satele apartinatoare comunei sunt :
           - Stana,
           - Soconzel,
           - Cuta
           - Hodisa.
          Cu toate ca se invecineaza cu Judetul Maramures, datorita faptului ca este situata la poalele codrului nu are cai de acces catre judetul vecin.
           Lipsa cailor de acces si starea foarte proasta a drumurilor din comuna Socond, face ca mijloacele de transport in comun sa fie inexistente.
          Comuna Socond se intinde pe o suprafata de 88.75 kmp fiind asezata la poalele codrului cu un relief deluros, in proportie de 80%.
          Ca retea hidrologica exista raul Valea Maria pe o intindere de 10 km si un baraj artificial in localitatea Hodisa, luciul apei fiind de 12 ha.
          Pădurea de stejar din apropierea localităţii este doar o parte a uriaşilor codri de altădată, care păstrează însă şi acum o faună bogată.
          Prima amintire scrisă a localităţii Socond datează din 1424.
          Prima amintire scrisă a localităţii Cuţa datează din anul 1424.
          Om de cultura deosebit de apreciat, Stefan Marcus s-a nascut la 8 ianuarie 1886, în localitatea Hodisa
          Prima atestare documentara a localităţii Soconzel datează din 1600.
          Prima mentiune scrisa a localităţii Stana este din 1600.
          Biserica de lemn Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril din Soconzel, asezata pe un deal, la marginea cimitirului, domina intreaga localitate; a fost ridicata, ca dealtfel toate bisericile din lemn din imprejurimi, in cursul secolului al XVIlI-lea.
          Constructia se remarcă prin ancadramentul usii de intrare bogat decorat si prin existenta pridvorului cu stâlpi si arcade plasate pe fatada vestică
          Respecta planul caracteristic bisericilor romanesti din lemn, format din pronaos (tinda), naos si absida pentagonala.
          A fost ridicată chiar din lemnul tăiat la faţa locului.
          Absida are acoperisul mai scund decat al bisericii. in exteriorul peretilor, la mijloc, la pronaos si naos este sculptat motivul funiei, ca si in cazul bisericii din Corund.
          De remarcat este faptul ca tot de peretii exteriori au fost prinse crucile defunctilor care au disparut in timpul celor doua razboaie mondiale.
          Turnul este tot din lemn, avand forma unui paralelipiped dreptunghic.
          Turnul clopotnita, din lemn, este situat in fata bisericii.
          In interior, deasupra pronaosului se afla cafasul, refacut in 1923.
           Pictura s-a pastrat doar fragmentar.
           Pe peretele din pronaos, de-o parte si de alta a usii de la intrare se afla scena - Pilda celor zece fecioare.
          Pe peretele nordic intalnim chipurile Sfintelor Mucenite.
          Nu lipsesc nici motivele vegetale pe care le regasim si la Corund.
          Pe peretii naosului sunt pictate patimile Mantuitorului.
          Are bolta semicilindrica a naosului pictata cu scene numeroase din biblie insotite de inscriptii romanesti cu caractere chirilice.
          Pe iconostas sunt 4 icoane imparatesti din lemn datand din mijlocul secolului al XVIII-lea.
          Lungimea bisericii - 14 m; 6,20 latime si 15 m inaltimea turnului pana la nivelul crucii.
          (Godea, Cristache Panait, 1978, p.466-472; Godea, 1996, p.175).
           * S-au folosit imagini si text din - Catalogul Arhitecturii religioase din judetul Satu Mare.
           Autori : Imola Kiss - Daniela Balu - * - Editura Muzeului Satmarean - 2000.
           Biserica Intrarea Maicii Domnului in Biserica din Stana, ridicata in secolul al XVIII -lea, se distinge prin turnul deosebit de frumos, realizat, cu un foisor sculptat cu maiestrie, ce este iesit in afara sub forma de cerdac sustinut de patru stalpi, fiecare avand trei brate ce-i joaca si un rol decorativ.
           Din mijlocul coifului in patru ape se inalta sageata.
          Intregul edificiu este dominat de acest turn executat cu multa pricepere si migala.
          In 1820 pridvorul este transformat in pronaos, pentru a mari spatiul liturgic si se construieste actualul pridvor cu stalpi de lemn.
          Cafasul este tot rezultatul lucrarilor de constructie din anul 1820.
          Este zugravita atat interior cat si exterior.
          Pictura interioara s-a pastrat in naos, doar fragmentar.
           Prezinta asemanari cu pictura bisericii din Corund.
          Fondul scenelor este albastru deschis.
          Cromatica este restransa : rosul, negrul si, pentru aureole, galbenul.
          Ferestrele sunt mici 0,26 - 0,32 m (in altar), 0,40 - 0,30 (tinda).
          Lungimea bisericii - 14 m; 5,40 latimea si 13 m imaltimea turnului.
          (Godea, Cristache Panait, 1978, p.473-475,. Godea, 1996, p.175).
           * S-au folosit imagini si text din - Catalogul Arhitecturii religioase din judetul Satu Mare.
           Autori : Imola Kiss - Daniela Balu - * - Editura Muzeului Satmarean - 2000.
          Ca şi obiective turistice, putem menţiona biserica romano-catolică, construită în 1804, mărturie a populaţiei de originie germană care a locuit în aceste locuri.
           După ce şvabii au părăsit satul, biserica a rămas practic fără proprietar.
          Ocupatia de baza a locuitorilor o constituie agricultura si cresterea animalelor.
          Mentionam pivniţele pentru păstrarea vinului din hotarul satului, asemănătoare cu cele din Beltiug, Răteşti şi Dobra, însă unice în zona Codru.
          Obiective de investitii :
           - Schimb de experienţă transfrontalieră în cadul echipelor destinate situaţiilor de urgenţă.
           - Dezvoltarea resurselor umane în domeniul social din microregiunile Codru şi Del-Nyirseg.
           - Construire centru de informare turistică.