Indexrom-cuprins00 Comuna PISCOLT

Consiliile locale

          Comuna Piscolt este situata in partea de vest a judetului Satu Mare la 56 km pe DN 19 de Municipiul Satu Mare, la 17 km de Carei, la graniţa judeţului cu judeţul Bihor şi cu Ungaria.
          Are legătură feroviară pe linia Satu Mare – Oradea prin staţia Resighea.
          Se invecineaza la :
           - nord cu Comuna Sanislau,
           - est cu Comuna Petresti,
           - sud-est cu Comuna Andrid,
           - sud-vest cu Judetul Bihor,
           - vest cu Ungaria.
          Are in componenta sa administrativa urmatoarele sate :
           - PISCOLT,
           - RESIGHEA,
           - SCARISOARA NOUA.
          Cea mai mare parte a comunei se situează în zona nisipoasă a Câmpiei Careiului
          În hotarul sud-vestic al unităţii administrative funcţionează sonde pentru extragerea gazelor naturale, dar s-a captat şi un orizont de apă termală, resursă neexploatată încă.
           Întinsele păduri de salcâm de pe teritoriul comunei constituie o resursă meliferă preferată de apicultori.
          Prima atestare a localităţii Pişcolt datează din 1329, dar aşezarea era populată cu mult înaintea acestei date.
           Satul Resighea, este una dintre cele mai vechi localităţi din judeţ, fiindu-i atestată existenţa încă din 1215.
          Scărişoara Nouă a fost înfiinţată în 1924 de către colonişti moţi aduşi din localitatea Scărişoara judeţul Alba şi alte localităţi din Munţii Apuseni.
          În 1454 satul a fost deja loc de vamă, atunci aparţinând comitatului Sătmarului, dar ulterior a fost arondat comitatului Bihor.
          Cei mai importanţi proprietari au fost familiile Rhédey şi Komáromy, iar ulterior familia Gorove, care a construit conacul existent şi astăzi în centrul localităţii (astăzi se numeşte după ultimii proprietari conacul Uray).
           Biserica reformata din Piscolt dateaza, ca dealtfel multe biserici din judet, din secolul al XV -lea, si a fost construita in stil gotic; din pacate si acest edificiu ecleziastic a suferit mai multe transformari in decursul timpului, dar si-a pastrat unele elemente caracteristice pentru stilul in care a fost ridicat.
          Existenta bisericii si a unui paroh este atestata inca din 1326, in registrul dijmelor papale.
           Apoi biserica, alaturi de oppidum Piscolt, ajunge in proprietatea abatiei din Saniob.
           Biserica este marita in timpul domniei lui Matei Corvin.
          Ajungand in proprietatea familiei Rhedey, au loc mai multe lucrari de transformare a constructiei.
           Actualmente doar ferestrele ogivale din peretele sudic al navei mai tradeaza forma in care a fost inaltata initial biserica.
          Cutremurul din 1834 a afectat destul de grav biserica.
          A fost necesară construirea unui nou turn, realizat de această dată în stil romantic.
          În aceeaşi perioadă a fost construit un nou tavan şi s-a înlocuit mobilierul bisericii.
          În prima jumătate a secolului XX, sanctuarul cu închidere semicirculară a fost dărâmat, şi în locul acestuia s-a realizat o închidere dreaptă.
          Cele două clopote au fost realizate în 1772, respectiv 1923.
          (Borovszky,fa. p.134).
           * S-au folosit imagini si text din - Catalogul Arhitecturii religioase din judetul Satu Mare.
           Autori : Imola Kiss - Daniela Balu - * - Editura Muzeului Satmarean - 2000.
          A fost infiinţat din dorinţa coloniştilor moţi aşezaţi în localitate în primăvara anului 1924,
          Muzeul Moţilor a fost reorganizat în anul 1994.
          Colecţia etnografică a acestui muzeu, bogată şi diversă, cuprinde peste 800 de obiecte.
           Acestea au fost aduse de moţi din zona lor de origine, Munţii Apuseni.
           Ele sunt reprezentativă pentru creaţia materială şi spirituală făurită de aceştia de-a lungul timpului.
          Casa în care se află muzeul etnografic, construită de săteni în deceniul patru al secolului nostru, cuprinde şase încăperi muzeistic organizate astfel:
          Sala I, interior ţărănesc;
           Sala II, industria casnică textilă;
          Sala III, ceramică;
          Sala IV, ocupaţii ţărăneşti;
          Sala V, ateliere meşteşugăreşti.
          Viaţa economică din comună este caracterizată prin preponderenţa agriculturii.
          Culturile de cereale, legume şi fructe (dintre ele cele mai renumite fiind pepenii) predomină, dar pe ariile nisipoase se găsesc şi vii.
           În trecut s-a cultivat şi s-a fermentat aici o cantitate însemnată de tutun.
          Caracterul agrar este completat de unităţi mai mici de producţie şi de servicii din comună.
          În hotarul sud-vestic al unităţii administrative funcţionează sonde pentru extragerea gazelor naturale, dar s-a captat şi un orizont de apă termală, resursă neexploatată încă.
          Întinsele păduri de salcâm de pe teritoriul comunei constituie o resursă meliferă preferată de apicultori.
          Comuna face parte din Asociaţia Rurală - Câmpia Careiului şi Ierului.
          Obiective de investitii :
           - Construire centru de informare turistică.
           - Construire, amenajare, modernizare drumuri de exploataţie agricolă şi de acces (PT).