Indexrom-cuprins00 Comuna CERTEZE

Consiliile locale

           Comuna Certeze este aşezată in partea de nord-est a Tarii Oasului, judetul Satu Mare, prin localitate trece şoseaua Satu Mare – Sighetul Marmaţiei.
          Distanţa de la centrul judeţului este de 54 km, pe drumul DN 19, care trecând spre Certeze spre Sighetul Marmaţiei si părăseşte teritoriul judeţului în pasul Huta, înalt de 578 m .
          Comuna Certeze se invecineaza la :
           - nord cu Ucraina,
           - sud cu Orasul Negresti Oas,
           - sud-est cu Judetul Maramures,
           - est, nord-est cu Judetul Maramures,
           - vest cu Comuna Bixad .
          Comuna Certeze cuprinde urmatoarele sate :
           - Certeze,
           - Huta Certeze,
           - Moiseni .
          Comuna este asesara intr-o superba zona montana si străbătută de pâraiele Valea Albă şi Valea Rea se situează în partea nordică a Depresiunii Oaşului, aproape de graniţa cu Ucraina şi de graniţa de judeţ spre Maramureş.
          Localitatea Certeze a fost atestata documentar in anul 1329.
          Localitatea centru de comună este amintită în documente din anul 1493, ca şi localitate românească din Oaş, ce aparţinea domeniului familiei Móric din Medieş.
          Localitatea Huta Certeze a fost întemeiată în secolul XIX, când pentru exploatarea minelor de fier sunt aduşi colonişti slovaci şi polonezi.
          Satul Moişeni este un sat mai recent, înfiinţat în secolul al XVIII –lea; descendenţii fondatorului poartă şi până astăzi numele Moiş, nume foarte răspândit în localitate.Localitatea centru de comună este amintită în documente in anul 1493, ca şi localitate românească din Oaş, ce aparţinea domeniului familiei Móric din Medieş.
          Ulterior, prin moştenire a devenit proprietate a familiilor Báthori, Lónyai şi Wesselényi, după care apar în localitate mai mulţi proprietari de păduri în primul rând.
           Până spre veacul al XIX – lea, împreună cu Huta Certeze a format o singură localitate.
          Huta Certeze rămâne renumită însă pentru evenimentul tradiţional al Sâmbrei Oilor ce se păstrează până astăzi; acesta este organizat în fiecare primăvară, în prima duminică a lunii mai (după sărbătoarea de Sfântul Gheorghe).
           Sâmbra este o activitate străveche, un moment important al comunităţii de odinioară, care se leagă de ieşirea turmelor de oi pe păşunile montane în fiecare primăvară.
          Sâmbraşii, adică gospodarii adunaţi la o stână cu oile lor îşi aleg fiecare oaia care dădea cel mai mult lapte.
           După ce se întorc oile în amiaza primei zi de păşunat începe mulsul oilor, iar în funcţie de cantitatea de lapte obţinută la această mulsoare s-a împărţit în întregul an cantitatea de lapte, brânză şi caş între sâmbraşi, şi cu această ocazie s-a stabilit şi simbria păcurarilor.
          Pentru a evita discuţiile ulterioare, în seara premergătoare se face mulsul de ştimb, adică nici un sâmbraş nu-şi mulge oile sale, nu cumva să rămână lapte în pulpa oilor.
          Până nu s-a sfârşit măsuratul laptelui nu s-a mâncat, nici nu s-a băut, dar după aceasta începe o petrecere comună, unde fiecare familie aduce cele mai alese mâncăruri şi se mănâncă la o masă comună, urmată, desigur de horă şi petreceri toată ziua.
          În ultimele decenii sâmbra a fost vizitată din ce în ce de mai mulţi turişti, astfel şi obiceiurile au suferit schimbări.
           La ediţiile recente sunt invitaţi interpreţi şi ansambluri folclorice din Oaş şi din alte părţi, iar numărul vizitatorilor ajunge la ordinul zecilor de mii.
          Este o ocazie deosebită pentru a admira frumuseţea portului oşenesc şi pentru a gusta produsele specifice zonei.
          Biserica ortodoxa din Moiseni, inchinata - Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril, a fost ridicata in 1864, iniţial biserica a avut numai navă şi altar, fără pronaos (pridvor), iconostas şi turn; edificiul poarta caracteristicile stilului baroc, atat de popular in zona Oasului.
          Vechiul iconostas a fost realizat intre anii 1935-1937, de catre sculptorul Ion Vlasiu pictorul Gheorghe Vanatoru, respectand intru-totul erminia bizantina.
           Din pacate acest valoros iconostas, recent a fost inlocuit.
          Lucrarile executate in interiorul bisericii poarta amprenta priceperii si daruirii marelui etnograf al Tarii Oasului, Gheorghe Focsa.
          Turnul bisericii a fost ridicat intre 1937-1942.
          Trebuie mentionat si faptul ca acest sfant lacas a fost pastorit mai bine de cincizeci de ani, de calugari de la Bixad.
          (Sematismul Veneratului Cler ..., 1914, p.230; Focsa, 1999, p.168-170).
           * S-au folosit imagini si text din - Catalogul Arhitecturii religioase din judetul Satu Mare.
           Autori : Imola Kiss - Daniela Balu - * - Editura Muzeului Satmarean - 2000.
          Huta-Certeze este situata pe drumul national DN 19 la 55 km de Satu Mare, localitatea unde se gaseste hanul - Sambra Oilor, care ofera trecatorilor mancaruri traditionale: mamaliga cu branza si lapte, boace care merg foarte bine cu un pahar de palinca.
          Aici, in timpul iernii se pot practica sporturi specifice acestui sezon (schi, -sanius) si anual, in luna mai, are loc sarbatoarea - Sambra oilor; ferma agroturistica HUTACOV.
          Trasee turistice
           - Sâmbra oilor – vârful Bradului 1093 m :
           Prin punctul cel mai înalt al pasului Huta trece şoseaua Satu Mare – Sighetul Marmaţiei.
           În acest punct se află graniţa Munţilor Oaşului cu Munţii Gutâi şi a depresiunii Ţării Oaşului cu Depresiunea Maramureşului.
          Aici este organizat anual, în luna mai, festivalul folcloric Sâmbra Oilor.
           De aici porneşte o cărare spre est către vârful Bradului.
          Timpul necesar dus-întors: 3 ore.
          Împrejurimile pasului Huta sunt folosite în perioada de iarnă ca loc pentru practicarea schiului.
           - Valea Râului Mare – Şelatruc:
          Punct de plecare din localitatea Huta-Certeze, în amonte, pe un drum pietruit ce înaintează paralel cu valea pârâului.
           Se observă succesiunea defileelor cu depresiuni mărunte.
          Pe alocuri sunt stânci abrupte, iar în albia pârâului cataracte.
           La capătul drumului se află cabana forestieră Şelatruc.
           Lângă cabană este amenajat un mic lac.
          De aici se pot efectua drumeţii pe vârful Buianului 1147m, care se află la vest - timp necesar 1 oră şi pe vârful Rotunzilor 1241m.
          La est, zona vârfului Rotunzilor, formează cumpăna apelor între aflunţii Turului, Tisei, Someşului.
           Este patria cerbilor carpatini şi a vulturilor.
           Obiective de investitii :
           - Transformarea păşunii de la Borcutul tâlharilor în pârtie de schi.
          S-a obţinut finanţarea din fonduri SAPARD pentru modernizarea drumului forestier care duce în zonă, în valoare de 1,5 milioane de euro, bani cu care va fi modernizat drumul de acces şi vor fi făcute podeţe până la Borcutul tâlharilor, pe o lungime de 800 de metri.
           Pentru a da curs proiectului, în zona a fost un investitor austriac dar şi unul din Bucureşti.
          Investitorul austriac este interesat să cumpere 50 de hectare de teren şi să facă toate investiţiile necesare, fiind avantajat de faptul ca pârtia naturală de aici are o lungime de 3 km.
           În plus, reţeaua electrică şi reţeaua de apă este foarte aproape, la numai 1 km.
          În schimb, problema gazului şi a canalizarii va fi si ea rezolvată după ce comuna Certeze se va racorda la aceste utilităţi.
           Pe lângă faptul că este pitorească, zona este atractivă şi datorită numărului mare de izvoare de ape minerale existente, dar şi a traseelor turistice.
           - Extinderea, modernizarea şi reabilitarea reţelelor de iluminat public.
           - Modernizare drumuri forestiere în Certeze.
           - Împădurire în Certeze.
           - Construire centru de informare turistică .
           - Asigurarea unui fond locativ corespunzător din punct de vedere calitativ şi cantitativ (pentru tineri – ANL, sociale, pentru specialişti) în Certeze (SF).
          Localitatea Certezel este infratita cu :
          GIERES - FRANTA