Indexrom-cuprins00 Comuna BOGDAND

Consiliile locale

          Comuna Bogdand se afla la 60 km de municipiul resedinta de judet Satu Mare pe drumul judetean DJ 196, fiind situata la zona de granita dintre judetele Satu Mare, Maramures si Salaj.
          Comunele cu care se invecineaza Bogdand sunt:
           - Samsud la sud-est,
           - Chiejd la sud-vest,
          comune care fac parte din judetul Salaj;
           - la nord-est se afla comuna Bicaz din judetul Maramures,
           - la nord, nord-vest si la est este marginita de comunele Socond, Supuru si Hodod din judetul Satu Mare.
          Satele care formeaza comuna sunt Bogdand, Babta, Corund, Ser.
          Comuna Bogdand se află în partea deluroasă de sud a judeţului si este străbătută de pârâul Maja.
          Se situeaza in zona de piemont a unitatii denumite Culmea Codrului care la randul ei se inscrie in cadrul Platformei Salajene nordice.
          Astfel, comuna este impresurata de o parte si de alta de dealuri impadurite sau acoperite cu pajisti naturale la poalele carora se intind campii cu pamanturi roditoare.
          Numele localităţii Bogdand este atestat documentar încă din 1383.
          Localitatea Babţa este atestată pentru prima dată într-un document din 1383.
          Satul Corund este atestat documentar inca din 1423.
          Localitatea Ser este atestată documentar din 1349.
           Pentru o perioadă lungă de timp a fost parte a domeniu regal, după care, în secolul al XIV-lea, este dăruit familiei Jakcs din Coşeiu.
           După stingerea neamului Jakcs intră în posesia familiei Wesselényi, care va păstra acest domeniu până în secolul XX.
           La fel ca şi celelalte localităţi înconjurătoare, la sfârşitul secolului al XVII-lea satul a fost pustiit de oştile austriece, majoritatea populaţiei pierind în urma acestui atac.
           În 1742 satul a fost lovit de o epidemie de ciumă, care a decimat şi puţinii supravieţuitori al atacului austriac.
           Populaţia drastic împuţinată a fost înnoită prin aducerea unor familii de colonişti secui.
          Biserica din lemn din Corund, închinată Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, este unul dintre cele mai frumoase monumente din județul Satu Mare, primul lăcaș de cult, este menționat în anul 1494, într-un act de judecată; actuala biserică a fost construită în 1723 și se alătură lăcașurilor de cult ridicate în prima jumatate a secolului al XVIII-lea în zona Codru, unde cadrul natural a oferit comunității materialul de construcție necesar.
          Ridicată inițial în mijlocul cimitirului, pe un deal, biserica a fost mutată în anul 1868, împreună cu vatra satului.
          A fost adusă pe lemne (durgalaua) și trasă cu boii, din cimitir, din locul numit Pârâul Fagului în răstimp de doi ani.
          Pe locul unde ajungea duminica - acolo se facea slujbă.
          Prezența ei fiind semnalată și astăzi de departe de tumul zvelt, așezat deasupra pronaosului, asigurând nevoia de echilibru și armonie a proporțiilor.
          Biserica se compune din naos, pronaos, altar poligonal şi pridvor extins pe laturile de sud şi vest.
          Pronaosul este surmontat de un turn zvelt, cu galerie şi coif ascuţit, încadrat la bază de patru turnuleţe mai mici.
          Pronaosul (biserica femeilor) şi naosul (biserica bărbaţilor) comunică printr-o uşă fără canat, amenajată în peretele despărţitor.
          Iconostasul din capătul răsăritean al navei este împodobit cu trei registre de icoane.
          Naosul expune reprezentări ale Sfintei Treimi, ale Arhanghelului Mihail, figuri de prooroci, sfinţi mucenici şi Ciclul Patimilor lui Isus, iar pronaosul, Judecata de apoi,
          Pilda celor cinci fete înţelepte, şi figuri de sfinte muceniţe.
          Tipul bisericii cu navă și absidă răsăriteană decrorată, cu cinci laturi, este întâlnit în Transilvania, dar și în Moldova și Muntenia, fiind o moștenire a epocii anterioare.
          Năzuința de cucerire a spațiului este sugerată de pridvorul care se gasește în partea de sud și vest.
          Trebuie remarcată pictura murală interioară, care este o mărturie a tendinței de eliberare de sub atotputemicia tradiției și a vechilor canoane. în pronaos, pe peretele de vest este tratată tema - Judecății de apoi.
          Imaginile sunt narative, în alcătuirea modelului iconografic se resimte influența lecturii cărților populare.
          Programul iconografic al naosului este cel stabilit de tradiția bizantină, iar realizarea este tributară sfârșitului secolului XVIII, cu inovațiile de rigoare aduse de meșterii zugravi în pictura murală a bisericilor din Transilvania.
          Numele pictorilor a rămas necunoscut, dar se cunoaşte, dintr-o inscripţie, anul terminării lucrărilor – 1798.
          Concepţiile populare despre lumea de dincolo şi despre pedepsele pe care le primesc păcătoşii, sunt redate în pictura bisericilor codreneşti din regiunea Sătmarului prin viziunea asupra muncilor iadului, în care predomină figurile demonice.
          Personajul principal, Lucifer, acuză sufletul pentru toate păcatele săvârşite: minciuna, calomnia, lenevia, lăcomia, beţia, furtul, zgârcenia, gelozia, mândria, mânia, uciderea, necurăţia, adulterul, sodomia, erezia, necredinţa, nemilostivirea.
          Fiecare registru iconografic este însoţit de textul aferent temei redate: biraiele care fac legile strâmbe, muiere care strică pruncii, lacomul care taie pământul altuie, care-şi suduie părinţii, care joacă strâmb, lenea, furtul, etc.
          Întreg edificiul ecleziastic emană nobleţe şi rafinament, constituindu-se în mărturia artei tradiţionale româneşti, fiind inclus în lista naţională a monumentelor istorice din România.
          (Godea, Cristache Panait, 1978, p.457-465, Barnutiu, Kiss, 1999, p.580-590).
           * S-au folosit imagini si text din - Catalogul Arhitecturii religioase din judetul Satu Mare.
          Autori : Imola Kiss - Daniela Balu - * - Editura Muzeului Satmarean - 2000.
          Muzeul Maghiar din Bogdand, fondat de László Sipos în 1997, amintirea fondatorului fiind păstrată şi de o placă comemorativă aşezată pe peretele clădirii; casa ţărănească tradiţională care găzduieşte muzeul prin obiectele expuse (mobile, obiecte de uz casnic, vase de ceramică, costume populare şi alte textile) încearcă să prezinte viaţa cotidiana a maghiarilor din localitate şi din zonă.
          Casă muzeu a fost construită în jurul anilor 1880-1885 de meşteri populari din Cristur, judeţul Sălaj, respectându-se dispunerea în lungul terenului intravilan.
           Are fundaţia din piatră de râu şi este construită cărămizi alternate cu vaioage.
           Din punct de vedere al tipologiei, casa este compusă din 2 camere situate de o parte şi de alta a tindei, o cameră fiind dispusă la stradă iar a doua înspre curte.
           Este înconjurată în formă de U cu un târnaţ susţinut de 14 stâlpi de formă octogonală.
           Tavanul este compus din 12 grinzi de susţinere, iar acoperişul este învelit cu ţiglă arsă, în formă de solzi.
           În partea din spate are o pivniţă cu boltă.
           La amenajarea muzeistică a casei s-a încercat o reconstituire a tipului de casă specifică populaţiei maghiare ce locuieşte în această zonă, respectându-se rolul şi utilitatea spaţiului locuibil.
           Astfel şi-au păstrat destinaţia iniţială camera dinspre stradă sau camera de oaspeţi precum şi cea dinspre curte care a găzduit activităţile cotidiene ale familiei.
           Spaţiul destinat iniţial tindei, este utilizat pentru expunerea unor mărturii documentare ce oglindesc aspecte ale istoriei Bogdandului şi localităţilor învecinate.
           Inventarul casei conţine astăzi în jur de 300 de obiecte, dintre care amintim: piese de mobilier, ceramică utilitară şi decorativă, textile, costume populare, obiecte de uz – casnic şi unelte utilizate în industria casnică textilă.
           Casa care adăposteşte astăzi Muzeul maghiar, a fost achiziţionată în anul 1982, aflându-se în proprietatea Muzeului Judeţean Satu Mare.
          Aproape de localitate, pe culmea Pietroasa, este localizată o cetate medievală.
          Concepţiile populare despre lumea de dincolo şi despre pedepsele pe care le primesc păcătoşii, sunt redate în pictura bisericilor codreneşti din regiunea Sătmarului prin viziunea asupra muncilor iadului, în care predomină figurile demonice.
           Personajul principal, Lucifer, acuză sufletul pentru toate păcatele săvârşite: minciuna, calomnia, lenevia, lăcomia, beţia, furtul, zgârcenia, gelozia, mândria, mânia, uciderea, necurăţia, adulterul, sodomia, erezia, necredinţa, nemilostivirea.
          Fiecare registru iconografic este însoţit de textul aferent temei redate: biraiele care fac legile strâmbe, muiere care strică pruncii, lacomul care taie pământul altuie, care-şi suduie părinţii, care joacă strâmb, lenea, furtul, etc.
          Priveliştea generală a satului Bogdand este dominată de clădirea bisericii reformate.
           Documentele scrise confirmă prezenţa unei biserici de piatră încă din 1470, dar aceasta a fost distrusă de mai multe incendii.
          Forma actuală a bisericii datează din 1848, după lucrările de lărgire a bisericii medievale.
          Turnul de astăzi a fost construit în 1863.
          Tavanul casetat păstrează între picturile sale o inscripţie referitoare la familia Wesselényi, iar blazonul lor este pictat şi pe amvon.
          În cimitirul satului, aflat în apropierea bisericii se găsesc monumentele funerare specifice zonei, sculptate în lemn.
          Tradiţia funerară s-a schimbat însă, astăzi predominând monumentele din marmură.
          ASOCIATIA DE DEZVOLTARE RURALA PRO MAJA
          Sediul este situat in Romania, comuna Bogdand, nr. 54.
          Scopul asociatiei include identificarea, promovarea si sprijinirea permanenta a proiectelor ce vizeaza cadrul general comun al comunitatii, evaluarea si monitorizarea programului de crestere economica prin atragerea resurselor financiare care vizeaza dezvoltarea unitara a zonei.
          Obiective de investitii :
           - Crearea unui cămin pentru victimele agresiunii în familie.
           - Reabilitare cămin cultural localitate Bogdand
           - Promovarea -beiles-ului- pe piaţa internă şi internaţională (Bogdand, microregiunea Tovishat).
           - Reabilitare drum Supuru de Jos-Corund-Bogdand-Nadisu.
           - Construire centru de informare turistică (SF).
           - Proiect integrat pentru înfiinţarea unui centru de informare, promovare şi marketing turistic.
           - Construire, amenajare, modernizare drumuri de exploataţie agricolă şi de acces.
           - Modernizare drumuri forestiere în Bogdand.
           - Împădurire în Bogdand.
           - Traininguri de cooperare transfrotnalieră pentru reprezentanţii primăriilor din microregiunile Codru şi Del-Nyirseg.
           - Promovarea şi dinamizarea investiţiilor transfrontaliere în regiunea transfrontalieră româno-ungară.
           - Dezvoltarea resurselor umane în domeniul social din microregiunile Codru şi Del-Nyirseg.
           - Centru administrativ Primăria Bogdand.
           - Zid de sprijin pe strada Viilor (SF).
           - Sistem de canale descărcătoare spre Valea Maja şi Valea Cerna.
           - Construcţie, reabilitare, modernizare teren de sport în Bogdand.
           - Se preconizează crearea unui centru de zi în localitatea Babţa
           - Modernizare drum comunal DC154 Bogdand-Babţa,
           - Modernizare drumuri forestiere în Babta.
           - Împădurire în Babta.
          - Se peconizează modernizare drumuri forestiere în Corund.
           - Împădurire în Corund.
           - Amenajarea lacurilor pentru pescuit de agrement şi sportiv.
           - Centru de colectare a produselor agricole în Corund.
           - Abator şi fabrică de nutreţuri concentrate în Corund .
           - Se preconizează modernizare drumuri forestiere în Ser.
           - Împădurire în Ser.
          Localitatea Bogdand este infratita cu :
          BISERICA BAPTISTA - ANGLIA