Indexrom-cuprins00 Comuna BELTIUG

Consiliile locale

          Comuna Beltiug este situata in sudul judetului Satu Mare, la o distanta de 35 km de municipiul Satu Mare.
          Este traversata de drumul E81, care leaga municipiile Satu Mare si Cluj.
          Comuna Beltiug se invecineaza la:
           - nord cu Orasul Ardud,
           - est si sud-est cu Comuna Socond,
           - sud cu Comuna Supur,
           - vest cu Comuna Craidorolt si cu Comuna Acas.
          Comuna Beltiug are in componenta sa si urmatoarele localitati BELTIUG, BOLDA, GHIRISA, GIUNGI, RATESTI, SANDRA.
          Comuna Beltiug este situată în zona de contact a Câmpiei Crasnei cu versanţii vestici ai dealurilor Codrului, fiind străbătută de râul Crasna..
          Comuna este predominant agricolă, se remarcă însă şi viile (plantate încă de contele Sándor Károlyi), întinse pe sute de hectare, precum şi mulţimea pivniţelor de vinuri.
          O altă atracţie importantă a Beltiugului ar putea fi apa termală din Băile Beltiug, care a fost valorificată începând din secolul al XVIII-lea, dar care în prezent sunt nefuncţionale.
          Apa termală (cu valoare curativă demonstrată) de 70°C se pierde în pârîurile de suprafaţă.
          Localitatea Beltiug a fost atestata documentar pentru prima data in anul 1216.
          Localitatea Bolda a fost menţionată pentru prima dată în documente în anul 1592.
          Prima atestare documentară a localităţii Ghirisa datează din 1367.
          Satul Giungi coincide cu localitatea Perl, înfiinţată de colonişti germani, care apare în documente din 1215.
          Localitatea Răteşti a fost amintită pentru prima dată în documente în anul 1423.
          Localitatea Şandra a fost atestată documentar în anul 1387.
          A fost a doua localitate ca şi mărime după Ardud din domeniul al cărui centru a fost Ardudul, a deţinut încă din 1414 drept de a ţine târg, iar în 1475 apare ca şi oppidum într-un document.
           Localitatea devine proprietatea familiei Drágfi în secolul al XV-lea, familie care va prelua numele - de Beltiug.
           După stingerea acestei familii, proprietatea revine fiscului, iar ulterior, prin donaţie regală, lui Zsigmond Prépostváry (o parte a monumentului funerar al acestuia se găseşte în altarul bisericii romano-catolice), a cărui familie va deţine acest domeniu până 1723, an în care e vândut familiei Károlyi.
           La fel ca în majoritatea localităţilor posedate de familia Károlyi, şi în Beltiug sunt aduşi colonişti şvabi în secolul al XVIII-lea.
           Biserica romano-catolica este ridicata in cinstea Sfantului Ladislau, tot de renumitul voievod Bartolomeu Dragffy, in acelasi an cu cea din Ardud, deoarece aceasta localitate era tot in posesia Dragffyestilor.
           Impartasind soarta celei din Ardud, In 1545 si aceasta biserica trece in mainile protestantilor .
           La 6 septembrie 1862, in timpul incendiului ce a pustiit localitatea, arde si biserica, care curand va fi reconstruita.
          Urmele stilului gotic sunt prezente in acele cateva ferestre ogivale, ornamentate in partea superioara.
           In 1597 a fost inmormantat in aceasta biserica ultimul descendent al familiei Prepostvary , al carui gisant putea fi inca vazut inainte de incendiul din 1862, cand partea superioara a fost sparta.
           Partea de jos, cu inscriptia in limba latina, a fost zidita in altarul actualei biserici.
          (Henszlmann, vol.IV; 1864, p.142; Schematismus Centenarius,1904, p.173-174).
           * S-au folosit imagini si text din -Catalogul Arhitecturii religioase din judetul Satu Mare.
           Autori : Imola Kiss - Daniela Balu - * - Editura Muzeului Satmarean - 2000.
          Înființată în anul 1736, la scurt timp după colonizării șvabilor (1721 – 1723), stațiunea este situată la patru kilometri de centrul comunei şi la 35 de municipiul Satu Mare și este înconjurată de coline cu o vegetație bogată, arbori seculari și plantații de viță de vie.
          Stațiunea Băile Beltiug era renumită din perioada antebelică pentru apele termale și minerale, în prezent băile sunt nefuncţionale.
          Mai multe izvoare de apă minerală ajung, prin diferențele naturale de relief, direct în zona balneară la 70°C, având, proprietăți terapeutice, cu valoare curativă demonstrată.
          Apa termală este forată de la o adâncime de 1.600 de metri, are un debit de 12 litri pe secundă și are proprietăți similare apelor din mai cunoscuta stațiune bihoreană Băile Felix.
          Potrivit medicilor, apele minerale din zonă, folosite sub formă de băi calde, au efecte curative în tratarea bolilor reumatismale, degenerative, articulare și a afecțiunilor ginecologice.
          Comuna este predominant agricolă, se remarcă însă şi viile (plantate încă de contele Sándor Károlyi), întinse pe sute de hectare, precum şi mulţimea pivniţelor de vinuri.
           O firmă de vinificare produce şi îmbuteliază vinuri de calitate, valorificate pe pieţele străine.
          O altă atracţie importantă a Beltiugului ar putea fi apa termală din Băile Beltiug.
          Comunei Beltiug îi aduce un renume aparte în judeţ, dar şi peste hotarele acestuia fanfara localităţii.
          Obiective de investitii :
           Apa termală de 70°C, cu valoare curativă demonstrată din băile Beltiug, a fost valorificată începând din secolul al XVIII-lea.
          In prezent baile sunt nefuncţionale si apa termală se pierde în pârîurile de suprafaţă.
          Câştigarea recentă a unor fonduri PHARE pentru modernizarea băilor va reda probabil această locaţie circuitului turistic.
           - Parc Balnear în regiunea de Nord-Vest, locatiile Tăşnad, Beltiug, Marghita.
           - Construire centru de informare turistică.
           - Turism fără frontiere.
           - Traininguri de cooperare transfrotnalieră pentru reprezentanţii primăriilor din microregiunile Codru şi Del-Nyirseg.